duminică, 9 martie 2008
vineri, 29 februarie 2008
MONOGRAFIA
Comunei Căbeşti , Judeţul Bihor
I. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A COMUNEI
Comuna Căbeşti este aşezată în depresiunea Beiuşului pe cursul superior a Văii Roşiei în judeţul Bihor. Judeţul Bihor este situat în pardea de nord – vest a României, ocupând locul al şaptelea ca mărime între judeţele ţării, având o suprafaţă de 7535 km2.
Judeţul Bihor se întinde de la 47˚ 35' 21'' latitudine nordică până la 46 ˚ 23' 48'' latitudine nordică, ca longitudine judeţul este cuprins între 21˚ 26' 06'' şi 22˚ 48' 39'' longitudine estică.
Comuna Căbeşti este în sud – estul judeţului Bihor mai exact în Piemontul Pădurea Craiului, aşezat în depresiunea Beiuşului, având ca vecini :
Est – comunele Bulz, Bratca, Curăţele;
Vest – comuna Pomezeu;
Nord – comuna Roşia
Sud – comuna Remetea.
Comuna are cinci sate din care : satul Căbeşti – centru de comună şi satele : Goila, Gurbeşti, Josani, Sohodol. Centrul de comună şi satul Josani sunt aşezate de-a lungul şoselei şi văii Roşiei, satele Goila, Gurbeşti şi Sohodol sunt laterale.
II. CADRUL NATURAL
Relieful comunei este muntos având trei trepte de relief :
- un relief de şes de-a lungul văilor
- un relief colinar format din dealuri. Exemplu dealulu Bologa.
- un relie de munte – Munţii Pădurea Craiului.
Acest relief se întinde pe o scară de la 200 – 950 m. Comuna se află la 12 km de municipiul Beiuş, pe drumul judeţean Roşia – Beiuş şi la 80 km de municipiul Oradea – reşedinţă de judeţ.
Principalul râu care străbate comuna de la nord la sud şi trece prin cele trei sate : Căbeşti, Josani şi Gurbeşti, este Valea Roşia afluient al Crişului Negru, care străbate depresiunea Beiuşului. Cel mai important afluient al Văii Roşiei este Valea Sohodolului, care străbate satul cu acelaşi nume. În perioada ploioasă a anului, în urma ploilor torenţiale mai sunt câteva pârâuri mici care se varsă în valea Roşiei.
Temperatura medie anuală în depresiunea Beiuşului datorită munţilor care o încomjoară este de 10˚C. Temperatura maximă este de 36˚C iar temperatura minimă
-30˚C. Cantitatea medie de precipitaţii anuale este de circa 850 l /m2 .
Pădurile care înconjoară comuna sunt păduri de foioase cu animale specifice acestei zone. Spre Stâna de Vale predomină pădurile de conifere cu animale specifice acestei zone.
De-a lungul văii Roşiei este un pământ mai fertil dar predomină solurile : brun şi brun roşcar de pădure.
III. SCURT ISTORIC AL COMUNEI
Localitatea Căbeşti datează din anul 1239 fiind una dintre cele mai vechi aşezări din Ţara Biharei – prima denumire fiind de Cubis – nume cu rezonanţă latină şi celtică. În anul 1552 în conscrierea Comitatului Bihor (Liber regius) apare pomenit primul voievod sub numele de Stefanus Voievoda de Căbeşti, ca deţinător a 20 de porţi formate din satele : Căbeşti, Drăgăneşti, Pietrani, Libanpatec şi Sanbenedict (ultimele două dispărând în cursul istoriei).
Menţiuni mai vechi despre localitate avem în anul 1569 (10 octombrie) când preotul ortodox Achim este calvinizat cu forţa dar obştea rămâne tot ortodoxă şi preotul va reveni la vechea religie. În anul 1773 are loc tragerea la linie a satelor, satul Căbeşti fiind împrăştiat în mai multe crânguri formându-se patru uliţe principale :
- Lupuieşti
- Măticeşti
- Firiceşti
- Popeşti.
În anul 1896 apare prima hartă a localităţii Căbeşti cu măsurători cadastrale.
Din anul 1880 este datat primul recensământ al populaţiei din cadrul localităţii Căbeşti. Acest recensământ era următorul :
- Case de locuit - 211
- Locuitori – 1001, din care 984 ortodoxi, 8 greco-catolici, 1 romano-catolic,
6 evrei şi 2 reformaţi.
În satul Josani a fost descoperit un depozit de bronz din epoca bronzului şi prima vârstă a fierului. Acest tezaur demonstrază vechimea aşezării şi continuităţii trăirii în aceste locuri.
Locuitorii din satele comunei Căbeşti au participat la numeroase evenimente istorice de-a lungul timpului.În primul război mondial locuitorii din comună au fost înrolaţi în armata austro-ungară. La 1 Decembrie 1918 cu ocazia unirii Transilvaniei cu România din delegaţia care a participat la Alba Iulia au făcut parte şi locuitorii din comuna Căbeşti.
În timpul celui de-al doilea război mondial, frontul a trecut şi prin comuna Căbeşti, unde s-au dat lupte grele în zona cimitirului Căbeşti. În aceste lupte a căzut soldarul Ştefănică Aurel din satul Goila, el fiind înmormântat în cimitirul din Căbeşti.
Locuitorii rămaşi acasă (populaţia civilă) au format batalionul Codru şi alături de armată au luptat pentru eliberarea ţării.
În cimitirul din Căbeşti sunt înmormântaţi eroii căzuţi în aceste lupte.
Locuitorii satului Căbeşti care au avut rude căzute în război cu propriile forţe au ridicat în faţa bisericii o troiţă în memoria celor căzuţi în război.
În fiecare an cu sprijinul Primăriei Căbeşti, elevii Şcolii cu clasele I – VIII Căbeşti cu ocazia Zilei Eroilor (Înălţarea Domnului sau Ispasul în tradiţia populară) organizează festivităţi de comemorare a acestui eveniment.
Cu toate greutăţile întâmpinate până în 1918 şi după 1945 din comuna Căbeşti mulţi tineri au avut posibiliatea de a frecventa cursurile şcolilor din Beiuş şi alte oraşe din ţară.
IV. RESURSE UMANE – SPIRITUALITATEA LOCALĂ
În anul 1900 localitatea Căbeşti avea 240 de fumuri, din care 29 erau case de ţigani.
Despre locuitorii comunei se spune că ”au trăit şi activat în cadrul comunitar obştesc cel mai adesea sătesc unde puţini ştiau să scrie şi să citească , în mijlocul unei populaţii legate de glie, dominate şi asuprite de statul şi nobilii unguri, de turci, austrieci desfăşurându-şi viaţa după preceptele legii tradiţionale de datini şi obiceiuri”. Un rol important în a-i învăţa pe copii scrisul şi cititul l-au avut preoţii şi dascălii.
Populaţia comunei este de 2088 locuitori din care :
- Satul Căbeşti – 982 locuitori
- Satul Josani – 336 locuitori
- Satul Goila – 203 locuitori
- Sarul Gurbeşti – 208 locuitori
- Satul Sohodol 359 locuitori.
După etnie populaţia este astfel :
- români – 2013
- maghiari - 3
- rromi(ţigani) – 69
- sârbi – 1
- slovaci – 2
După religie populaţia se împarte în :
- ortodoxă – 1815
- romano-catolică – 2
- baptistă - 1
- penticostali – 268
- martori lui Iehova – 2
După răspândirea greco-catolicismului în Transilvania, în Ţara Beiuşului au existat sate : Pocola, Delani, Finiş care au trecut la greco-catolicism. Desi era în vecinătatea localităţii Remetea unde locuia o populaţie maghiară, greco-catolicismul nu s-a răspândit decât în satul Josani, unde sunt înregistraţi ca membrii ai biserici greco-catolice un număr de 32 persoane (secolul XVIII).
La ora actuală deşi există mai multe confesiuni, oamenii se respectă între ei fără a exista conflicte sau alte probleme pe această temă.
Populaţia ortodoxă îşi respectă sărbătorile tradiţionale : Crăciun, Paşti, Rusalii, cu obiceiurile pe care le-au moştenit din moşi strămoşi.
V. POTENŢIALUL ECONOMIC AL COMUNEI
Din suprafaţa totală a comunei de 7118 ha aproate 2865 o reprezintă terenul agricol, dar predomină suprafeţele ocupate cu păduri în număr de 3872 ha.
Datorită predominării suprafeţei împădurite principala caracteristică economică a localnicilor legat de ocupaţie este agricultura şi exploatarea forestieră, exemplu satul Sohodol.
Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere, trei ateliere de tâmplărie.
Activitatea comercială se desfăşoară prin unităţile Cooperativei de Consum şi încă cinci societăţi comerciale de tip ABC.
În comuna Căbeşti sunt înregistraţi 13 agenţi economici, toţi cu capital privat, din care cinci au profil industrial iar restul profil comercial.
Există în comună 23 persoane fizice autorizate care fac comerţ cu : legume, fructe, lapre, ouă etc.
Oportunităţi de dezvoltare a comunei :
1. Potenţial pentru turismul religios şi agro-turism.
2. Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi pentru creearea de noi locuri de muncă.
3. Uniunea Europeană alocă fonduri substanţiale pentru protecţia mediului şi resurse umane.
4. Potenţial crescut pentru agricultură ecologică, îm mod special : apicultură, pomicultură şi zootehnie.
5. Disponibilitatea forţei de muncă pentru recalificare şi dezvoltarea abilităţilor.
6. Creşterea performanţei instituţionale a administraţiei publice.
7. Iniţierea unor contacte directe cu instituţii şi organizaţii regionale şi internaţionale sau alţi parteneri interni şi externi.
8. Evitarea creşterii numărului de şomeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, creşterea mobilităţii, flexibilităţii şi adaptabilităţii forţei de muncă, garantarea şanselor egale, dezvoltarea spiritului întreprinzător al angajatorilor şi al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
VI. ELEMENTE SPECIFICE COMUNEI
Pe teritoriul comunei sunt următoarele instituţii :
- Primăria comunei Căbeşti
- Şcoala cu clasele I – VIII Căbeşti
- Grădiniţa cu program normal
- Dispensarul veterinal
- Cabinet medical individual
- Postul de Poliţie
- Căminul cultural
- Biserica Ortodoxă
- Biserica Penticostală
- Biserica Baptistă
- Oficiul Poştal
- Filiala Banca Credit
Dintre monumentele istorice ale comunei amintim :două biserici de lemn în Gurbeşti şi Goila, o troiţă ridicată în faţa bisericii din Căbeşti în cinstea eroilor căzuţi în al doilea război mondial, un monument ridicat în cimitirul din Căbeşti şi câteva peşteri din jurul comunei.
Biserica din Căbeşti are ca hram Adormirea Maicii Domnului şi a fost ridicată între anii 1924 – 1926 de şase meşteri de origine italiană stabiliţi în Beiuş. Biserica are o zestre pentru Patrimoniul Cultural Naţional constând din cărţi vechi de cult :
- Noul Testament de la Bălgrad (1648 )
- Chiriacodromico – Cazanie (1732)
- Apostol (1741)
Biserica de lemn din satul Goila este construită după spusele bătrânilor în secolul al XVIII – lea. Prima şcoală primară din Căbeşti a fost înfiinţată pe la 1793. Între anii 1897 – 1899 îl găsim învăţător la şcoala din Căbeşti pe Gheorghe Ciuhandu, care va deveni mai târziu preot şi protopop al Aradului, membru de onoare al Academiei Române. La sfârşitul secolului al XVIII –lea erau înscrişi la şcoala din Căbeşti 34 elevi din care frecventau zilnic şcoala 21 elevi.(1793).
Actualul lăcaş al Şcolii cu clasele I – VIII Căbeşti a fost construit între anii 1969 – 1970 prin contribuţia voluntară a locuitorilor comunei Căbeşti şi contribuţia statului. Toţi locuitorii comunei au aprticipat la ridicarea acestui edificiu cu care azi se mândreşte întreaga populaţie din comuna Căbeşti.
Portul popular al locuitorilor comunei este specific celor din zona Tării Crişurilor. Femeile aveau în picioare opinci cu obiele, poale din pânză făcută în război, spătoi făcut de femei din pânză, o zadie a cărui culoare o diferenţia vârsta, cojoc „ binşenesc” purtat în satele de pe Valea Roşiei. Ornamtele predominante pe cojoc sunt roşii cu bordura marcată de blăniţă neagră cu „ciupi”. La cojocul de Roşia se folosea pentru ornamentaţie mătase de culoare verde. În cap femeile purtau cârpă iar la gât zgadră făcută de ele.
Bărbaţii purtau opinci, obiele, gaci largi, spătoi, cojoc şi căciulă din blană de oaie. Bărbaţii purtau sumane iar iarna purtau „bituşi” făcute în Delani (delanii erau numiţi bituşeri).
Cele mai cunoscute obiceiuri sunt legate de : naştere, nuntă, înmormântare. Dintre obiceiurile calendaristice amintim : colindatul, turca (colindatul cu măşti), şezătoare (habără), împestritul ouălor, jocuri în cimitir la Paşti, bătutul la Paşti pe toacă şi hora satului.
Şezătoarea sau (habăra ) este un obicei care avea loc în serile lungi de iarnă. Fetele erau invitate de gazdă la şezătoare pentru a-i ajuta la torsul fuioarelor de lână sau cânepă. La şezătoare veneau şi feciorii care făceau glume : furau fusul fetelor şi nu-l înapoiau decât pentru un sărutat ori aprindeau fuiorul fetelor. Gazda îi servea cu pălincă, pancove şi plăcintă. Feciorii aduceau şi muzicanţi care le cântau iar ei jucau fetele până în zori când le conduceau spre casă.
Dintre meşteşugurile specifice comunei amintim : ţesutul pânzei în război, cusături, tăieturi pe pânză şi confecţionarea de zgărzi.
Morăritul era o ocupaţie veche a locuitorilor astfel pe cursul văilor Sohodol şi Roşia au existat peste 20 de mori.
Vărăritul – în localitatea Sohodol a funcţionat şi funcţionează „cameniţe de var” care folosesc ca materie primă piatra calcaroasă de var aflată în zonă şi lemnele pentru foc.
Fierăritul – fierarul lucra potcoave, copci, rafuri, roţi, care şi pluguri.
Lemnăritul – din lemn se confecţionau furci, greble, cozi de sapă, cozi de coasă, războaie de ţesut. Lucrul la pădure unde oamenii tăiau lemne a fost mai mult practicat în satul Sohodol.
Împletitul – din nuiele oamenii au făcut coşuri, ocupaţie practicată de câţiva locuitorii ai satului Gurbeşti.
Prin aşezarea geografică a comunei există o zonă montană formată din munţi şi goluri de munte în zona Acreea, situată în munţii Pădurea Craiului limitrof cu Valea Iadului şi Barajul Leşu, Stâna de Izvor şi Făgete, la o altitudine cuprinsă între 1200 – 1400 m situaţi între Barajul Leşu şi Barajul Valea Drăganului, având o zonă bogată în atracţii turistice şi Munţii Muncei şituaţi în vecinătatea staţiunii turistice Stâna de Vale.
În scurta monografie am încercat să prezentăm frumuseţile comunei Căbeşti de aceea îi invităm pe cei dornici să ne viziteze comuna pentru a se bucura de frumuseţile ei şi noi îi vom primi cu drag.
Comunei Căbeşti , Judeţul Bihor
I. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A COMUNEI
Comuna Căbeşti este aşezată în depresiunea Beiuşului pe cursul superior a Văii Roşiei în judeţul Bihor. Judeţul Bihor este situat în pardea de nord – vest a României, ocupând locul al şaptelea ca mărime între judeţele ţării, având o suprafaţă de 7535 km2.
Judeţul Bihor se întinde de la 47˚ 35' 21'' latitudine nordică până la 46 ˚ 23' 48'' latitudine nordică, ca longitudine judeţul este cuprins între 21˚ 26' 06'' şi 22˚ 48' 39'' longitudine estică.
Comuna Căbeşti este în sud – estul judeţului Bihor mai exact în Piemontul Pădurea Craiului, aşezat în depresiunea Beiuşului, având ca vecini :
Est – comunele Bulz, Bratca, Curăţele;
Vest – comuna Pomezeu;
Nord – comuna Roşia
Sud – comuna Remetea.
Comuna are cinci sate din care : satul Căbeşti – centru de comună şi satele : Goila, Gurbeşti, Josani, Sohodol. Centrul de comună şi satul Josani sunt aşezate de-a lungul şoselei şi văii Roşiei, satele Goila, Gurbeşti şi Sohodol sunt laterale.
II. CADRUL NATURAL
Relieful comunei este muntos având trei trepte de relief :
- un relief de şes de-a lungul văilor
- un relief colinar format din dealuri. Exemplu dealulu Bologa.
- un relie de munte – Munţii Pădurea Craiului.
Acest relief se întinde pe o scară de la 200 – 950 m. Comuna se află la 12 km de municipiul Beiuş, pe drumul judeţean Roşia – Beiuş şi la 80 km de municipiul Oradea – reşedinţă de judeţ.
Principalul râu care străbate comuna de la nord la sud şi trece prin cele trei sate : Căbeşti, Josani şi Gurbeşti, este Valea Roşia afluient al Crişului Negru, care străbate depresiunea Beiuşului. Cel mai important afluient al Văii Roşiei este Valea Sohodolului, care străbate satul cu acelaşi nume. În perioada ploioasă a anului, în urma ploilor torenţiale mai sunt câteva pârâuri mici care se varsă în valea Roşiei.
Temperatura medie anuală în depresiunea Beiuşului datorită munţilor care o încomjoară este de 10˚C. Temperatura maximă este de 36˚C iar temperatura minimă
-30˚C. Cantitatea medie de precipitaţii anuale este de circa 850 l /m2 .
Pădurile care înconjoară comuna sunt păduri de foioase cu animale specifice acestei zone. Spre Stâna de Vale predomină pădurile de conifere cu animale specifice acestei zone.
De-a lungul văii Roşiei este un pământ mai fertil dar predomină solurile : brun şi brun roşcar de pădure.
III. SCURT ISTORIC AL COMUNEI
Localitatea Căbeşti datează din anul 1239 fiind una dintre cele mai vechi aşezări din Ţara Biharei – prima denumire fiind de Cubis – nume cu rezonanţă latină şi celtică. În anul 1552 în conscrierea Comitatului Bihor (Liber regius) apare pomenit primul voievod sub numele de Stefanus Voievoda de Căbeşti, ca deţinător a 20 de porţi formate din satele : Căbeşti, Drăgăneşti, Pietrani, Libanpatec şi Sanbenedict (ultimele două dispărând în cursul istoriei).
Menţiuni mai vechi despre localitate avem în anul 1569 (10 octombrie) când preotul ortodox Achim este calvinizat cu forţa dar obştea rămâne tot ortodoxă şi preotul va reveni la vechea religie. În anul 1773 are loc tragerea la linie a satelor, satul Căbeşti fiind împrăştiat în mai multe crânguri formându-se patru uliţe principale :
- Lupuieşti
- Măticeşti
- Firiceşti
- Popeşti.
În anul 1896 apare prima hartă a localităţii Căbeşti cu măsurători cadastrale.
Din anul 1880 este datat primul recensământ al populaţiei din cadrul localităţii Căbeşti. Acest recensământ era următorul :
- Case de locuit - 211
- Locuitori – 1001, din care 984 ortodoxi, 8 greco-catolici, 1 romano-catolic,
6 evrei şi 2 reformaţi.
În satul Josani a fost descoperit un depozit de bronz din epoca bronzului şi prima vârstă a fierului. Acest tezaur demonstrază vechimea aşezării şi continuităţii trăirii în aceste locuri.
Locuitorii din satele comunei Căbeşti au participat la numeroase evenimente istorice de-a lungul timpului.În primul război mondial locuitorii din comună au fost înrolaţi în armata austro-ungară. La 1 Decembrie 1918 cu ocazia unirii Transilvaniei cu România din delegaţia care a participat la Alba Iulia au făcut parte şi locuitorii din comuna Căbeşti.
În timpul celui de-al doilea război mondial, frontul a trecut şi prin comuna Căbeşti, unde s-au dat lupte grele în zona cimitirului Căbeşti. În aceste lupte a căzut soldarul Ştefănică Aurel din satul Goila, el fiind înmormântat în cimitirul din Căbeşti.
Locuitorii rămaşi acasă (populaţia civilă) au format batalionul Codru şi alături de armată au luptat pentru eliberarea ţării.
În cimitirul din Căbeşti sunt înmormântaţi eroii căzuţi în aceste lupte.
Locuitorii satului Căbeşti care au avut rude căzute în război cu propriile forţe au ridicat în faţa bisericii o troiţă în memoria celor căzuţi în război.
În fiecare an cu sprijinul Primăriei Căbeşti, elevii Şcolii cu clasele I – VIII Căbeşti cu ocazia Zilei Eroilor (Înălţarea Domnului sau Ispasul în tradiţia populară) organizează festivităţi de comemorare a acestui eveniment.
Cu toate greutăţile întâmpinate până în 1918 şi după 1945 din comuna Căbeşti mulţi tineri au avut posibiliatea de a frecventa cursurile şcolilor din Beiuş şi alte oraşe din ţară.
IV. RESURSE UMANE – SPIRITUALITATEA LOCALĂ
În anul 1900 localitatea Căbeşti avea 240 de fumuri, din care 29 erau case de ţigani.
Despre locuitorii comunei se spune că ”au trăit şi activat în cadrul comunitar obştesc cel mai adesea sătesc unde puţini ştiau să scrie şi să citească , în mijlocul unei populaţii legate de glie, dominate şi asuprite de statul şi nobilii unguri, de turci, austrieci desfăşurându-şi viaţa după preceptele legii tradiţionale de datini şi obiceiuri”. Un rol important în a-i învăţa pe copii scrisul şi cititul l-au avut preoţii şi dascălii.
Populaţia comunei este de 2088 locuitori din care :
- Satul Căbeşti – 982 locuitori
- Satul Josani – 336 locuitori
- Satul Goila – 203 locuitori
- Sarul Gurbeşti – 208 locuitori
- Satul Sohodol 359 locuitori.
După etnie populaţia este astfel :
- români – 2013
- maghiari - 3
- rromi(ţigani) – 69
- sârbi – 1
- slovaci – 2
După religie populaţia se împarte în :
- ortodoxă – 1815
- romano-catolică – 2
- baptistă - 1
- penticostali – 268
- martori lui Iehova – 2
După răspândirea greco-catolicismului în Transilvania, în Ţara Beiuşului au existat sate : Pocola, Delani, Finiş care au trecut la greco-catolicism. Desi era în vecinătatea localităţii Remetea unde locuia o populaţie maghiară, greco-catolicismul nu s-a răspândit decât în satul Josani, unde sunt înregistraţi ca membrii ai biserici greco-catolice un număr de 32 persoane (secolul XVIII).
La ora actuală deşi există mai multe confesiuni, oamenii se respectă între ei fără a exista conflicte sau alte probleme pe această temă.
Populaţia ortodoxă îşi respectă sărbătorile tradiţionale : Crăciun, Paşti, Rusalii, cu obiceiurile pe care le-au moştenit din moşi strămoşi.
V. POTENŢIALUL ECONOMIC AL COMUNEI
Din suprafaţa totală a comunei de 7118 ha aproate 2865 o reprezintă terenul agricol, dar predomină suprafeţele ocupate cu păduri în număr de 3872 ha.
Datorită predominării suprafeţei împădurite principala caracteristică economică a localnicilor legat de ocupaţie este agricultura şi exploatarea forestieră, exemplu satul Sohodol.
Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere, trei ateliere de tâmplărie.
Activitatea comercială se desfăşoară prin unităţile Cooperativei de Consum şi încă cinci societăţi comerciale de tip ABC.
În comuna Căbeşti sunt înregistraţi 13 agenţi economici, toţi cu capital privat, din care cinci au profil industrial iar restul profil comercial.
Există în comună 23 persoane fizice autorizate care fac comerţ cu : legume, fructe, lapre, ouă etc.
Oportunităţi de dezvoltare a comunei :
1. Potenţial pentru turismul religios şi agro-turism.
2. Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi pentru creearea de noi locuri de muncă.
3. Uniunea Europeană alocă fonduri substanţiale pentru protecţia mediului şi resurse umane.
4. Potenţial crescut pentru agricultură ecologică, îm mod special : apicultură, pomicultură şi zootehnie.
5. Disponibilitatea forţei de muncă pentru recalificare şi dezvoltarea abilităţilor.
6. Creşterea performanţei instituţionale a administraţiei publice.
7. Iniţierea unor contacte directe cu instituţii şi organizaţii regionale şi internaţionale sau alţi parteneri interni şi externi.
8. Evitarea creşterii numărului de şomeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, creşterea mobilităţii, flexibilităţii şi adaptabilităţii forţei de muncă, garantarea şanselor egale, dezvoltarea spiritului întreprinzător al angajatorilor şi al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
VI. ELEMENTE SPECIFICE COMUNEI
Pe teritoriul comunei sunt următoarele instituţii :
- Primăria comunei Căbeşti
- Şcoala cu clasele I – VIII Căbeşti
- Grădiniţa cu program normal
- Dispensarul veterinal
- Cabinet medical individual
- Postul de Poliţie
- Căminul cultural
- Biserica Ortodoxă
- Biserica Penticostală
- Biserica Baptistă
- Oficiul Poştal
- Filiala Banca Credit
Dintre monumentele istorice ale comunei amintim :două biserici de lemn în Gurbeşti şi Goila, o troiţă ridicată în faţa bisericii din Căbeşti în cinstea eroilor căzuţi în al doilea război mondial, un monument ridicat în cimitirul din Căbeşti şi câteva peşteri din jurul comunei.
Biserica din Căbeşti are ca hram Adormirea Maicii Domnului şi a fost ridicată între anii 1924 – 1926 de şase meşteri de origine italiană stabiliţi în Beiuş. Biserica are o zestre pentru Patrimoniul Cultural Naţional constând din cărţi vechi de cult :
- Noul Testament de la Bălgrad (1648 )
- Chiriacodromico – Cazanie (1732)
- Apostol (1741)
Biserica de lemn din satul Goila este construită după spusele bătrânilor în secolul al XVIII – lea. Prima şcoală primară din Căbeşti a fost înfiinţată pe la 1793. Între anii 1897 – 1899 îl găsim învăţător la şcoala din Căbeşti pe Gheorghe Ciuhandu, care va deveni mai târziu preot şi protopop al Aradului, membru de onoare al Academiei Române. La sfârşitul secolului al XVIII –lea erau înscrişi la şcoala din Căbeşti 34 elevi din care frecventau zilnic şcoala 21 elevi.(1793).
Actualul lăcaş al Şcolii cu clasele I – VIII Căbeşti a fost construit între anii 1969 – 1970 prin contribuţia voluntară a locuitorilor comunei Căbeşti şi contribuţia statului. Toţi locuitorii comunei au aprticipat la ridicarea acestui edificiu cu care azi se mândreşte întreaga populaţie din comuna Căbeşti.
Portul popular al locuitorilor comunei este specific celor din zona Tării Crişurilor. Femeile aveau în picioare opinci cu obiele, poale din pânză făcută în război, spătoi făcut de femei din pânză, o zadie a cărui culoare o diferenţia vârsta, cojoc „ binşenesc” purtat în satele de pe Valea Roşiei. Ornamtele predominante pe cojoc sunt roşii cu bordura marcată de blăniţă neagră cu „ciupi”. La cojocul de Roşia se folosea pentru ornamentaţie mătase de culoare verde. În cap femeile purtau cârpă iar la gât zgadră făcută de ele.
Bărbaţii purtau opinci, obiele, gaci largi, spătoi, cojoc şi căciulă din blană de oaie. Bărbaţii purtau sumane iar iarna purtau „bituşi” făcute în Delani (delanii erau numiţi bituşeri).
Cele mai cunoscute obiceiuri sunt legate de : naştere, nuntă, înmormântare. Dintre obiceiurile calendaristice amintim : colindatul, turca (colindatul cu măşti), şezătoare (habără), împestritul ouălor, jocuri în cimitir la Paşti, bătutul la Paşti pe toacă şi hora satului.
Şezătoarea sau (habăra ) este un obicei care avea loc în serile lungi de iarnă. Fetele erau invitate de gazdă la şezătoare pentru a-i ajuta la torsul fuioarelor de lână sau cânepă. La şezătoare veneau şi feciorii care făceau glume : furau fusul fetelor şi nu-l înapoiau decât pentru un sărutat ori aprindeau fuiorul fetelor. Gazda îi servea cu pălincă, pancove şi plăcintă. Feciorii aduceau şi muzicanţi care le cântau iar ei jucau fetele până în zori când le conduceau spre casă.
Dintre meşteşugurile specifice comunei amintim : ţesutul pânzei în război, cusături, tăieturi pe pânză şi confecţionarea de zgărzi.
Morăritul era o ocupaţie veche a locuitorilor astfel pe cursul văilor Sohodol şi Roşia au existat peste 20 de mori.
Vărăritul – în localitatea Sohodol a funcţionat şi funcţionează „cameniţe de var” care folosesc ca materie primă piatra calcaroasă de var aflată în zonă şi lemnele pentru foc.
Fierăritul – fierarul lucra potcoave, copci, rafuri, roţi, care şi pluguri.
Lemnăritul – din lemn se confecţionau furci, greble, cozi de sapă, cozi de coasă, războaie de ţesut. Lucrul la pădure unde oamenii tăiau lemne a fost mai mult practicat în satul Sohodol.
Împletitul – din nuiele oamenii au făcut coşuri, ocupaţie practicată de câţiva locuitorii ai satului Gurbeşti.
Prin aşezarea geografică a comunei există o zonă montană formată din munţi şi goluri de munte în zona Acreea, situată în munţii Pădurea Craiului limitrof cu Valea Iadului şi Barajul Leşu, Stâna de Izvor şi Făgete, la o altitudine cuprinsă între 1200 – 1400 m situaţi între Barajul Leşu şi Barajul Valea Drăganului, având o zonă bogată în atracţii turistice şi Munţii Muncei şituaţi în vecinătatea staţiunii turistice Stâna de Vale.
În scurta monografie am încercat să prezentăm frumuseţile comunei Căbeşti de aceea îi invităm pe cei dornici să ne viziteze comuna pentru a se bucura de frumuseţile ei şi noi îi vom primi cu drag.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)